Muzeul Tiparului si al cartii romanesti vechi

Aparţine Complexului Naţional "Curtea Domnească"
Str. Justiţiei, Nr. 9

Muzeul Tiparului      Program: Luni - închis
                      Marţi - Duminică - 9.00 - 17.00
     Preţ: - întreg - 2 lei
              - redus - 1 leu
     A fost inaugurat la 11 mai 1967 într-o clădire construită în a doua jumătate a secolului al-XIX-lea în stil neoromânesc, după planurile arhitectului Ion Mincu, pe beciuri cantacuzine de secol XVII.
     Muzeul adăposteşte mărturii ale civilizaţiei unui popor exprimate printr-unul dintre cele mai profitabile în timp meşteşuguri- tiparul.
     Începând cu apariţia scrisului şi continuând cu inventarea tiparului cu litere mobile de către Guteberg şi răspândirea lui în europa, muzeul prezintă dovezi ale trudei meşterilor tipografi şi miniaturişti, care au început la Târgovişte: macarie, Dimitrie Liubavici, Oprea Logofătul, Coresi, Antim Ivireanu, Mitrofan Gregoraş, Meletie Macedoneanu, etc.
     Momentul apariţiei tiparului în Ţara Românească este în tiparul voievodului Radu cel mare, cu sprijinul lui Macarie, tipăreşte la Mânăstirea Dealu primele cărţi religioase, în limba slavonă: Liturghier(1508), Octoih(1510), Evanghelier(1512).
     Există în muzeu dovezi de a tipări la Târgovişte şi Braşov în limba slavonă, Dimitrie Liubavici (Apostol 1547), o ediţie şi pentru Moldova, oprea logofătul şi Coresi care tipăresc în limba slavonă (Octoih slavonesc-1557, Triod penticostar-1558), dar şi în limba română (Intrebare creştinească, Braşov-1559).
     Târgoviştea se înscrie ca prim centru naţional şi al patrulea cu literă chirilică după Cetinje, Veneţia şi Cracovia, precum şi ca oaşul natal al lui Coresi, cel ce a tipărit prima carte în limba romănă.
     Prima sală oferă vizitatorului imagini ale istoriei scrisului şi materialelor de scris (inscripţii dacice scrijelite pe ceramică, morile de hârtie), o hartă a centrelor tipografice de pe teritoriul tării, o alta a Europei cuprinzând oraşele care au găzduit tiparniţe, doua machete de prese tipografice din secolele XVII si XVIII.
     O vitrină cuprinde o placă de xilogravură şi vignete de metal pentru ornamentarea paginilor de carte.
     În prima cameră din stânga sunt prezentate facsimilele manuscriselor româneşti şi ale tipăriturilor apărute în secolul al-XVI-lea.
     În vitrina centrală se găsesc replicile rarelor exemplare ale tipăriturilor macariene şi vechi călimări de brâu şi inele sigilare.
     În a doua cameră întâlnim tipăriturile româneşti din secolul al-XVII-lea. În vitrine, pot fi văzute în original: Evanghelia învăţătoare (Govora-1642), Cazania lui Varlaam (Iaşi-1643), Noul Testament de la Bălgrad (Alba Iulia-1643), Indreptarea legii (Târgovişte-1652), Biblia de la Bucureşti-1688, etc.
     În cea de-a treia sală sunt expuse tipăriturile lui Antim Ivireanu în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, primele tipărituri cu caracter didactic din seolul al-XVIII-lea, grupate pe domenii.
     În ultima sală se află în original cărţile tipărite în prima jumătate a secolului al-XIX-lea şi primele periodice româneşti: Curierul românesc (Bucureşti-1829), Albina românească (Iaşi-1829), Gazeta de Transilvania (Braşov-1838) împreună cu suplimentele lor literare.

Cheap web hosting service is not always a good solution. I highly recommend reading some hosting reviews such as hostmonster review or ipage hosting review.
Business Joomla Templates designed by Joomla Hosting