Biserica Darmanesti

Biserica "Buna Vestire", Dărmăneştibisericadarmanesti1

 

În cartierul Dărmăneşti din Piatra-Neamţ, pe un platou care se întinde până în şoseaua ce duce la Târgu Neamţ (DN15 C), atrage atenţia prin profilul său masiv Biserica "Buna Vestire".

Fostă capelă în incinta curţii boiereşti a lui Darie Dărmănescu, ea evocă în modul cel mai sugestiv - prin caracteristicile sale constructive - acea perioadă în care se defineşte la limitele cele mai evoluate conceptul de moşie autarhică în accepţia sa economico-socială dar şi spirituală. Este vorba de cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când instabilitatea politică prelungită şi frământările interne generate de o redistribuire a principalelor funcţii de conducere în stat, obligă la o reconsiderare a spiritului provincial, mulţi dintre boierii de curte (mai ales români) preferând să se retragă la vechile lor proprietăţi. Pentru aceştia, curtea de pe o moşie sau alta, încetează de a mai constitui o reşedinţă sezonieră şi se dezvoltă ca atare: construcţii temeinice, ziduri de incintă, biserici-capelă concepute pentru a servi în cazuri extreme şi ca puncte centrale a unor veritabile sisteme defensive.

Astăzi nu se mai păstrează curtea boierească a lui Darie Dărmănescu. Doar în faţa bisericii, un zid din piatră de râu îngăduie să ne imaginăm o incintă greu accesibilă, capabilă să reziste chiar unor atacuri mai organizate. Se pare - în funcţie de acest reper - că biserica nu se situa în centrul spaţiului protejat ci mai aproape de latura sudică, fiind frecventată exclusiv de către familia boierească şi slujitorii curţii.

Din punct de vedere arhitectural, monumentul cumulează trăsături proprii secolului al XVIII-lea, în unele cazuri dificil de identificat sub acoperământul modificărilor ulterioare. Se încadrează în categoria bisericilor cu plan triconc, având sânurile laterale bine conturate. În interior, spaţiul este destul de limitat şi ca atare nu vom mai regăsi clasica împărţire în naos, pronaos şi altar, pridvorul din faţa intrării fiind adăugat în 1914. Nu este de fapt decât o singură rotondă centrală, boltită cu o calotă sferică şi destinată membrilor familiei boiereşti.

Spre răsărit, naosul se prelungeşte cu absida altarului iar în partea opusă, o tindă joasă pentru slujitorii curţii se afla dincolo de un perete despărţitor astăzi fiind dispărut şi înlocuit cu un simplu arc de susţinere. În peretele sudic al naosului, o nişă boltită marchează locul mormintelor ctitoreşti, iar clopotniţa, de forma unui turn prismatic nu prea înalt, se ridică în partea vestică a construcţiei, deasupra prelungirii spaţiului central, constituind obiectul unor recente modificări structurale.

Zidurile groase ale monumentului nu sunt omogene. S-a construit din piatră şi cărămidă câte un parament la exterior şi interior, spaţiul median fiind completat cu un emplecton de piatră de râu. Pentru apărare, s-au deschis în ziduri patru crenele care vizează punctele de acces în incintă, iar uşa poate fi blocată şi astăzi cu ajutorul unui drug masiv, vârât în grosimea zidului.

Biserica Dărmăneşti nu a avut pictură interioară iar catapeteasma, cu o inscripţie votivă din 1829, a fost zugrăvită în spiritul hieratizant al vechilor canoane bizantine, atrăgând atenţia tocmai prin rigurozitatea execuţiei. În schimb, ferecătura unei Evanghelii din 1821 donată de Iordachi Darie la 20 decembrie 1845, constituie o impresionantă operă de artă, executată în argint şi email policolor.

Lăcaşul de închinăciune cu hramul "Buna Vestire" a fost zidit de spătarul Iordachi Darie, pare-se în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea şi refăcut apoi de către fiul acestuia, postelnicul Iordachi Darie, la 1829. Toate aceste date rezultă dintr-un text de donaţie aflat pe o icoană a Maicii Domnului:

Această sfântă şi făcătoare de minuni icoană a Maicii Domnului, a cărei minuni sunt însemnate pe faţă, afară de multe altele câte au mai făcut care nu sunt însemnate, s-au îmbrăcat în argint şi s-au poliit cu a me cheltuială, a robului lui Dumnezeu postelnicul Iordachi Darie, spre iertarea păcatelor mele şi a soţiei mele, Safta Catargi şi a copiilor noştri, la anul 1834, mai 26. Iar sfânta biserică din temelie a fost zidită de răposatul părintele meu spătar Iordachi Darie, Dumnezeu să-l pomenească şi la anul 1829 s-au prifăcut făcând catapeteasma, zugrăvindu-se şi toate celelalte podoabe precum se vede astăzi, tot de mine sfinţindu-se din porunca Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Veniamin Costachi, de răposatul economul Eftimie, protopopul ţinutului, spre iertarea păcatelor. Pentru care spre pomenire semnăm la anul 1834, mai 26.

Icoana care poartă această inscripţie este o lucrare de interes deosebit, fiind socotită ca făcând parte dintre obiectele aduse de Petru cel Mare în bătălia de la Poltava, unde a reuşit să-l învingă pe Carol al XII-lea, regele Suediei la 8 iulie 1709. Chipul Fecioarei constituie icoana propriu-zisă, încadrată de un chenar cu mai multe scene în care sunt consemnate cele mai importante "minuni", prima dintre ele fiind - evident - biruinţa de la Poltava. Zugrăveala centrală pare destul de veche dar nu prezintă caracteristici specifice iconografiei ruseşti ci mai degrabă trăsături proprii Renaşterii italiene. Cât priveşte adaosul înconjurător, el este cu certitudine mai nou şi de altă factură stilistică, executat, probabil, chiar cu prilejul donaţiei din 1834.

Biserica "Buna Vestire" din Dărmăneştii Pietrei a folosit exclusiv personalului curţii boiereşti până la reforma agrară din 1864. După această dată construcţiile sunt părăsite şi încep să se ruineze, iar fosta capelă e transformată în biserică parorhială

Cheap web hosting service is not always a good solution. I highly recommend reading some hosting reviews such as hostmonster review or ipage hosting review.
Business Joomla Templates designed by Joomla Hosting