Schitul Draga (Cozla)

Schitul Draga (Cozla)

 

Atâta timp cât a fiinţat curtea lui Darie Dărmănescu, obştea satului s-a folosit de biserica durată de cealaltă parte a şoselei, într-o poiană de pe malul drept al Cuejdiului. Este vorba de Schitul Draga sau Cozla, construcţie din bârne de stejar întru totul caracteristică arhitecturii bisericeşti de factură populară din secolul al XVIII-lea.

Din nefericire, despre acest remarcabil monument trebuie să vorbim la timpul trecut, deoarece a fost distrus recent (1992) de un incendiu mistuitor.

Vechea construcţie făcea parte din categoria bisericilor cu planul în formă de cruce şi turnul-clopotniţă deasupra pridvorului. Sânurile laterale şi absida altarului erau bine pronunţate, poligonale la exterior, fiecare cu câte o fereastră pe segmentul central.

Pe o temelie de piatră nefasonată se ridicaseră pereţii trainici din bârne de stejar meşteşugit îmbinate după procedeul "cozilor de rândunică". Pridvorul de pe latura vestică, deschis pe trei părţi, avea arcaturi bogat ornamentate, cu sculpturi, susţinute de colonete strunjite. Acoperământul de draniţă cu două pante repezi, rotunjit peste absida altarului şi puţin evazat spre apus, marca distinct sânurile laterale şi compartimentarea interioară a monumentului. Toate aceste caracteristici constructive se încadrau fără greş stilului moldovenesc, doar turnul-clopotniţă, ridicat ulterior, făcând notă discordantă.

Dar ceea ce aducea un spor de valoare şi frumuseţe bisericii de la Schitul Draga era abundenţa ornamentelor sculpturale, prezente atât la exterior cât şi la interior, talpa de temelie, lemnăria de sprijin a acoperişului şi cornişa fiind bogat împodobite cu diferite încrustaţii în care alternau mai mult motivele florale stilizate. Un brâu în relief de forma unei frânghii răsucite făcea înconjurul edificiului, iar pe ancadramentul întrării apărea vechiul decor al şerpilor încolăciţi, prezent în ornamentica laică de la Suceava încă din epoca lui Ştefan cel Mare.

O inscripţie săpată într-o grindă de deasupra intrării oferea unele amănunte în legătură cu împrejurările în care s-a construit biserica:

Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce se cheamă Sihăstria în muntele Sfintei Troiţe cu osteneala şi cheltuiala robului lui Dumnezeu Vasile Schivnicul Sân Sandului şi a călugăriţei Varvarii Mănăstirea Soveji... în zilele lui Grigore Callimachi Voievod şi Mitropolitului Kir Gavriil, Văleat 7277 (1769), mai 10.

Interiorul se deschidea printr-un pronaos de formă aproape pătrată, unde se afla şi scara de acces în clopotniţă, trecând printr-un cafas cu acelaşi bogat decor sculptural. Bolţile naosului şi pronaosului erau alcătuite din fâşii curbe pe plan poligonal, cu nervuri aparente şi încrustaţii. Ele sugerau bolţile gotice cu nervuri convergente, constituind o transpunere în lemn a acestora, deosebit de interesantă prin originalitatea ei. Acelaşi sistem de boltire era aplicat şi la altar şi deasupra absidelor laterale, caracteristică destul de frecventă la bisericile de lemn din Moldova în secolul al XVIII-lea. Sistemul de acoperire a sânurilor laterale cu o căptuşeală de scânduri asemănătoare unui baldachin va apare abia la începutul secolului al XIX-lea, răspândindu-se în deceniile următoare.

După cum lăsa să se întrevadă şi inscripţia de la intrare, biserica de pe Cozla s-ar fi construit ca schit călugăresc într-un loc mai retras de pe moşia Dărmăneştilor, dar numărul monahilor nu pare să fi fost mai mare de 20. Mai târziu, când s-a extins satul din apropiere, biserica era frecventată de localnici, îndeplinind şi funcţiile unei biserici parohiale.
Cheap web hosting service is not always a good solution. I highly recommend reading some hosting reviews such as hostmonster review or ipage hosting review.
Business Joomla Templates designed by Joomla Hosting