Schitul Doamna

schituldoamna

Printre vechile biserici care împodobesc astăzi municipiul Piatra-Neamţ, alcătuind un nepreţuit patrimoniu de creaţie şi suflet românesc, se numără, fără îndoială, şi Schitul Doamna, ale cărui ziduri imaculate străjuiesc un mic platou din dreapta Bistriţei, sub poalele împădurite ale Cernegurei, în aceeaşi zonă pitorească pe care localnicii o definesc prin denumirea "Peste Vale".

Edificiul impresionează de la prima vedere prin dimensiunile sale reduse şi prin simplitatea sa, semn că a fost ridicat pentru a servi nevoilor de credinţă şi evlavie ale unei obşti monahale cu un număr restrâns de vieţuitori. Zidurile puternice, care depăşesc uneori grosimea de 1,5 m, se înalţă după obişnuitul plan treflat, cu absidele bine conturate şi care prezintă la exterior câte trei faţete plane îmbinate în unghi. Acoperişul în două ape, uşor evazat deasupra absidei altarului, se desfăşoară unitar până la clopotniţa scundă ce se înalţă la extremitatea vestică, deasupra intrării originare. Este cât se poate de clar că în momentul primei sfinţiri biserica a avut o singură încăpere şi că mult mai târziu s-au adăugat pridvorul de pe axul longitudinal al navei şi veşmântăria de pe latura sudică, în dreptul absidei altarului.

În interior, pridvorul îngust este acoperit cu o boltă stelară susţinută de patru perechi de nervuri, ce contrastează cu puritatea stilistică a bolţii semicilindrice a naosului, care se întinde inclusiv deasupra altarului. Absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor, iar deasupra ieşirii din naos se află un mic cafas (balcon) ce asigură accesul în clopotniţă. Restaurată între anii 1991-1993, i se mai adaugă un mic pridvor pe latura sudică.

Se pare că Schitul Doamna nu a avut pictură nici în interior nici în exterior. Doar deasupra intrării în pridvor s-au realizat recent două medalioane în mozaic cu portretele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În schimb, catapeteasma executată din trei dulapi de proporţii impresionante, etalează întreaga gamă de motive sculpturale caracteristice unui stil neobizantin oarecum autohtonizat prin prezenţa masivă a elementelor decorative preluate din arta populară a Văii Bistriţei. Registrele superioare cuprind icoane zugrăvite direct pe scânduri iar cele de la bază icoane detaşabile, separate prin colonete miniaturale artistic sculptate. Motivele vegetale stilizate domină cu autoritate câmpurile dintre icoane şi o mare parte din suprafaţa uşilor împărăteşti, iar chipurile sfinţilor, pictate de Mihai Zugravul, se impun prin expresivitate şi printr-o fericită îmbinare a culorilor.

Următoarea inscripţie aflată chiar pe iconostas oferă şi precizarea cronologică necesară datării acestei creaţii cu incontestabile calităţi artistice:

Această sfântă catapeteasmă s-au făcut prin sârguinţa Cuvioşeniei Sale Kir Kalestru ieromonah şi duhovnic al acestui schit, la leat 1802.

În legatură cu datarea monumentului, este greu de precizat anul zidirii, dată fiind lipsa oricărei menţiuni epigrafice sau documentare care să-l amintească. Este de presupus că viaţa monahală în această zonă are o veche tradiţie, prezenţa schitului de maici de la Văleni şi apropierea târgului medieval Piatra, ca şi tihna locurilor de la poalele Cernegurei creând condiţii favorabile constituirii unor mici obşti isihaste. De altfel, păstrarea în tradiţia locală a unui toponim ca "Poiana Maicilor" chiar pe Cernegura, constituie un indiciu în acest sens.

De un mare ajutor în datarea aproximativă a Schitului Doamna ne este inscripţia de pe crucea de piatră care s-a păstrat în altarul bisericii: "Aici odihneşte robul lui Dumnezeu ieromonah Mitrofan, de care este făcută Sfânta biserică aceasta..." şi indică data morţii ctitorului la 6 decembrie 1790. Rezultă deci că biserica s-a zidit în jurul anului 1790, care poate fi luat ca termen post quem de datare, catapeteasma fiind montată ulterior de ieromonahul Kalistru, succesorul ctitorului Mitrofan.

Ţinând seama de specificul vieţii isihaste româneşti şi de evoluţia altor obşti monahale din Moldova şi din zonă, considerăm că Schitul Doamna s-a constituit încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea pe această vatră, folosind o mică bisericuţă de lemn, pentru ca apoi, între anii 1788-1790, să se ridice actuala biserică de zid. În favoarea acestui punct de vedere pledează şi cărţile liturgice care s-au mai păstrat, cele mai vechi datând din perioada 1760-1785: o Evanghelie tipărită la Iaşi în 1762, cu o însemnare scrisă cu litere chirilice pe mai multe pagini, un Octoih editat la Bucureşti în 1774 şi un Triod apărut la Râmnic în 1784.

Cheap web hosting service is not always a good solution. I highly recommend reading some hosting reviews such as hostmonster review or ipage hosting review.
Business Joomla Templates designed by Joomla Hosting