Biserica Adormirea Maicii Domnului

adormineamaiciidomnuluineamt

Din mila lui Dumnezeu, noi Ştefan voievod al Ţării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că acest adevărat credincios al nostru pan Mihail logofăt ne-a slujit drept şi credincios. Deci noi văzând dreapta şi credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am dat în ţara noastră un sat din satele noastre, anume Vânătorii noştri pe Bistriţa, care sunt mai jos de Piatra lui Crăciun...

Această însemnare dintr-un document emis de cancelaria lui Ştefan II, fiul lui Alexandru cel Bun, la 25 ianuarie 1446, constituie prima menţiune oficială în legătură cu existenţa satului Vânători, astăzi cartier al municipiului Piatra-Neamţ, situat pe malul stâng al Bistriţei. Din aceeaşi sursă deducem că satul era mai vechi, existând deja la data amintită şi că până atunci făcuse parte din moşiile domneşti, fiind probabil inclus în ocolul târgului Piatra. După această dată numele satului va apare în numeroase alte documente, mai ales că în mai multe cazuri mănăstirea Văleni este pomenită sub denumirea de Mănăstirea Vânători, creându-se astfel numeroase confuzii şi nedumeriri.

Probabil că satul Vânători a avut încă de la începuturi biserică proprie, dar cea existentă astăzi este de dată mai recentă, după cum indică inscripţia în limba română cu litere chirilice păstrată pe latura sudică, pe ancadramentul de lemn al vechii intrări:

Această sfântă biserică a fost făcută prin silinţa şi cheltuiala lui Ioil, egumen de Bisericani, 1776 IS - HS - NIKA.

Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale şi cea a altarului, fiind uşor pronunţate. Pridvorul de la sud şi pronaosul ce prelungeşte spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca şi turla oarbă cu acoperământul bulbat, ce conferă totuşi mai multă supleţe întregului ansamblu. Acoperişul de draniţă, în două ape, cu margini evazate, se rotunjeşte la absidele laterale şi cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte.

În interior, pridvorul şi pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalţă printr-o elegantă boltă en berceau (semicilindrică), ce se desfăşoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susţinere spre care converg nervurile unui segment de sferă.

Catapeteasma originară, realizată odată cu biserica în secolul al XVIII-lea şi care se păstrează şi acum în colecţia muzeală a Mănăstirii Văratec, este o piesă de mare valoare artistică şi deosebită frumuseţe. Lucrată în lemn de tei şi stejar, această creaţie de autentică artă românească respectă cu stricteţe dispunerea ierarhică şi spaţială specifică iconografiei creştine ortodoxe. Dar ceea ce frapează de la prima vedere în aceste picturi este îmbinarea unor elemente stilistice diferite dar nu şi eclectice, din care a rezultat un ansamblu unitar de certă originalitate. Psihologia personajelor biblice emană un anume hieratism bizantin, cromatica folosită creează o transparenţă renascentistă, iar frecvenţa planurilor secundare de inspiraţie locală trimite cu insistenţă la frescele de la Voroneţ şi Suceviţa. Uşile împărăteşti, mai ales, tratate preponderent pictural şi mai puţin sculptural, ca de altfel întreaga lucrare, degajă acea atmosferă specific moldovenească în care transcendentalismul rece şi distant al canoanelor se atenuează prin căldura unui umanism izvorât din simplitate şi firesc.

Cam în acelaşi spirit au fost zugrăvite şi alte două frumoase icoane (Sf. Maria şi Isus) datând tot din secolul al XVIII-lea. În rest, merită a fi semnalată şi o cruce îmbrăcată în argint, cu superbe încrustaţii în lemn, donată de Ioanichie din Rădăuţi la 1782.
Cheap web hosting service is not always a good solution. I highly recommend reading some hosting reviews such as hostmonster review or ipage hosting review.
Business Joomla Templates designed by Joomla Hosting